Dictionar

plauzibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. plausible, lat. plausibilis)

1. care pare adevărat, care se poate admite; verosimil, admisibil.
 

plauzibilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. plausibilité)

1. caracter plauzibil.
2. (inform.) probabilitate pentru un singur subansamblu informațional de a nu fi atins de eroare.
 

plauzibilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. plausibilité)

1. caracter plauzibil.
2. (inform.) probabilitate pentru un singur subansamblu informațional de a nu fi atins de eroare.
 

supozabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. supposable)

1. care se poate presupune; care poate fi considerat plauzibil.
 

verosimil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. verosimile, lat. verisimilis)

1. care pare adevărat, real; care poate fi luat drept adevărat; plauzibil, posibil, probabil; (prin ext.) credibil.
2. (antonime) necredibil, neverosimil.