Dictionar

Rezultate secundare (Plăcerilor,):

Disipaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dissipation)

1. acțiune prin care un lucru se disipează sau este disipat; disipare.

2. (fizică) pierdere de energie sau căldură.

3. faptul de a cheltui nesăbuit; exces.

4. starea unei persoane care trăiește în mijlocul plăcerilor, care se lasă distras de la munca sa, de la ocupațiile sale; dezmăţ, desfrâu.

5. comportament neadecvat, stare de elev agitat, turbulent, neatent; lipsă de atentie, neliniște; neatenţie.

6. (var.) (înv.) disipațiune.

7. (antonime) atenție, disciplină, economie.


Epicurian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. épicurien)

1. I. care se referă la doctrina filozofică a lui Epicur (sau epicurism); care ține de doctrina lui Epicur (sau epicurism); epicureic, epicureu.

2. care se dedică plăcerilor mesei, plăcerilor carnale; care se caracterizează prin căutarea plăcerilor.

3. care invită la plăceri.

4. şcoală = curent filosofic al cărui obiectiv principal este atingerea fericirii prin satisfacerea doar a dorințelor „naturale și necesare”; epicurism.

5. II. adept al epicurismului; epicureic, epicureu.

6. (fam.) om înclinat spre plăceri; senzual.

7. (antonime) jansenist, stoic.


Fornicator, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. fornicateur)

1. individ care se dedică fornicației, plăcerilor cărnii; om desfrânat.

2. (morală) persoană care este vinovată de păcatul fornicației (curviei).


Fornicaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. fornication, lat. fornicatio)

1. relații sexuale în general, practicarea plăcerilor sexuale; desfrânare, luxură.


Hedonistic, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. hédonistique)

1. adj. referitor la hedonism; hedonist.

2. s. f. teoria, ştiinţa (satisfacerii) plăcerilor.


Libertinism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Libertinismus)

1. conduita celui care are o morală foarte liberă, care se dedică fără reținere plăcerilor cărnii; comportare, viață de libertin; desfrâu, destrăbălare, libertinaj.

2. curent de gândire filozofică și literară care susține gândirea liberă și eliberarea de dogmele religioase și morale.

3. (rar) lipsă a credinței religioase; ateism.

4. (antonime) abstinență, ascetism, puritanism.