Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. placide, lat. placidus)
1. apatic, flegmatic; calm, liniştit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. placidité)
1. faptul de a fi placid; impasibilitate; indiferenţă, apatie.
Parte de vorbire: s.n. (regional)
Origine: (plăcintă + -tor)
1. sucitor pentru întins foi de aluat; (reg.) plăcintar.
2. bucată dreptunghiulară de lemn cu una dintre suprafețe brăzdată de șanțuri, cu care se calcă rufele de pânză groasă; (reg.) măngălău.
3. scândură dreptunghiulară, cu suprafața brăzdată de șanțuri, pe care se freacă rufele la spălat; (reg.) măngălău.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acipensériformes)
1. ordin de peşti răpitori, cu schelet cartilaginos, capul conic şi corpul alungit, cu cinci şiruri de plăci osoase: sturionii.
Parte de vorbire: s.m. pl.
Origine: (fr. acipénseridés)
1. (ihtiologie) ordin sau familie de pești răpitori, cu schelet cartilaginos, cu capul conic și corpul alungit, cu cinci șiruri de plăci osoase; sturioni.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. amphineures)
1. pl. clasă de moluşte marine, având partea dorsală cu plăci calcaroase.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. angiolupoïde)
1. tuberculoză cutanată atipică, situată de obicei pe faţă şi pe nas, caracterizată prin plăci roşii.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. apathique)
1. I. care este cuprins de apatie, care denotă apatie; indiferent, placid.
2. care este lipsit de inițiativă.
3. care este caracterizat sau afectat de apatie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armature, lat. armatura)
1. ansamblu de bare metalice dintr-un element de beton armat.
2. totalitatea pieselor metalice ale unor instalaţii alcătuite din ţevi sau conducte.
3. construcţie de lemn, de zidărie etc. servind la întărirea pereţilor unei galerii subterane.
4. fiecare dintre plăcile conducătoare ale unui condensator electric.
5. înveliş metalic protector al unui cablu electric.
6. ~ (bucală) = totalitatea părţilor care formează aparatul bucal al insectelor, crustaceelor.
7. (fig.) ceea ce susţine, serveşte ca bază diferitelor părţi ale unui tot; osatură (3), schelet (3).