Rezultate secundare (Plăcile):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armature, lat. armatura)
1. ansamblu de bare metalice dintr-un element de beton armat.
2. totalitatea pieselor metalice ale unor instalaţii alcătuite din ţevi sau conducte.
3. construcţie de lemn, de zidărie etc. servind la întărirea pereţilor unei galerii subterane.
4. fiecare dintre plăcile conducătoare ale unui condensator electric.
5. înveliş metalic protector al unui cablu electric.
6. ~ (bucală) = totalitatea părţilor care formează aparatul bucal al insectelor, crustaceelor.
7. (fig.) ceea ce susţine, serveşte ca bază diferitelor părţi ale unui tot; osatură (3), schelet (3).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. callose)
1. substanţă care se depune pe plăcile capilarelor sau pe membranele vaselor liberiene, formând calusul.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. défibrer)
1. a desface, a transforma în fibre (un material).
2. a transforma lemnele în fibre pentru a obţine pasta din care se fabrică hârtia sau plăcile fibrolemnoase.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dénickeler)
1. a înlătura stratul de nichel depus pe plăcile de stereotipie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. planche)
1. foaie de hârtie care cuprinde un desen (tehnic).
2. reproducere cu ajutorul tiparului a unui desen, a unei picturi.
3. fiecare dintre plăcile de beton ale pavajului unei șosele.
4. (sport) bandă specială de lemn în formă de schi mai scurt, care permite unei persoane deplasarea, prin tractare, pe suprafața apei.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. sulfater)
1. a acoperi plăcile unui acumulator cu cristale de sulfat de plumb.
2. a muia un material într-o baie de sulfat metalic pentru a-l conserva mai bine.
3. a trata (plantele, seminţele) cu o soluţie de sulfat de cupru pentru combaterea paraziţilor.