Dictionar

Rezultate principale (Plăcuţă):

Plăcuță

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (placă + -uță)

1. diminutiv al lui placă; placă (mică).


Rezultate secundare (Plăcuţă):

Agasa

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. agacer)

1. a provoca o senzație iritantă și în general neplăcută prin insistență; a plictisi cu insistențele; a enerva, a irita, a exaspera.

2. (antonim) a calma.


Agasant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agaçant)

1. care agasează, care enervează.

2. care provoacă o senzație neplăcută sau o stare de iritare.

3. (antonime) agreabil, calmant.


Amabile

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. amabile)

1. (muzică) marchează o execuție grațioasă și plăcută.


Ambienta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (ambient)

1. a crea un ambient, o ambianţă (plăcută).


Blacheu

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. blackey)

1. plăcuţă de oţel în vârful şi la tocul încălţămintei.


Catifelin, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (catifel/at/ + -in)

1. care are aspectul și finețea plăcută la pipăit a catifelei; catifelat.