Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pneumonie)
1. inflamaţie a unui fragment al plămânului, cauzată de pneumococ, manifestată prin febră mare, frisoane, tuse şi junghiuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bronchopneumonie)
1. inflamaţie a bronhiilor şi a plămânilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. parapneumonie)
1. proces având o evoluţie asemănătoare cu a pneumoniei, dar cu etiologie nespecifică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. péripneumonie, lat., gr. peripneumonia)
1. pneumonie conjugată cu pleurezie.
2. boală contagioasă la bovine, datorită unui virus, care provoacă depuneri seroase în ţesutul conjunctiv pulmonar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pleuropneumonie)
1. inflamaţie a pleurei şi a parenchimului pulmonar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. splénopneumonie)
1. inflamaţie a plămânului, care capătă aspectul splinei.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bronchial)
1. (anat.) care ține de bronhii, privitor la bronhii; bronhic.
2. (med.) pneumonie ~ă = boală constând în inflamația bronhiilor și a plămânilor; bronhopneumonie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bronchophonie)
1. rezonanţă exagerată a vocii bolnavului la ascultarea plămânilor, în pneumonie, bronşită, astmă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. parapneumonie)
1. proces având o evoluţie asemănătoare cu a pneumoniei, dar cu etiologie nespecifică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. péripneumonique)
1. (suferind) de peripneumonie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. péripneumonie, lat., gr. peripneumonia)
1. pneumonie conjugată cu pleurezie.
2. boală contagioasă la bovine, datorită unui virus, care provoacă depuneri seroase în ţesutul conjunctiv pulmonar.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pesteaux)
1. referitor la pestă, care produce pestă; pestifer.
2. care provoacă ciumă; de ciumă; (rar) ciumos.
3. bacil ~ = bacilul ciumei; bacilul Yersin.
4. pneumonie ~oasă = pneumonie cauzată de bacilul ciumei care complică o infecție primară.