Dictionar

adipocit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. adipocyte)

1. (biol.) celulă prezentă în țesutul adipos, specializată în depozitarea grăsimilor; celulă adipoasă.
 

apocit

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT apocytium
2. FR apocyte
3. EN apocyte
4. DE Apozyt
5. RU aпоцит
6. HU apocita, soksejtmagvú protoplazma egyes gombáknál
 

diform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. difforme, lat. difformis)

1. care nu are forma, figura sau proporțiile pe care ar trebui să le aibă; pocit, monstruos; inform.
2. fără formă precisă.
 

lipoblast

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. lipoblast)

1. (biol.) celulă precursoare pentru un adipocit; celulă adipoasă.
 

monstru

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. monstre, lat. monstrum)

1. ființă fantastică cu corpul din elemente specifice oamenilor și animalelor.
2. colos, namilă, ființă, lucru de proporții colosale.
3. (adj.; fam.) de mare amploare, colosal.
4. ființă care prezintă o anomalie fizică din naștere; pocitanie.
5. om crud, degenerat, denaturat.
6. ~ sacru = mare vedetă a cinematografiei sau teatrului.
 

monstruos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. monstrueux, lat. monstruosus)

1. hidos, pocit; anormal.
2. rău, oribil, îngrozitor.
3. uriaș, colosal.
 

apocit

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT apocytium
2. FR apocyte
3. EN apocyte
4. DE Apozyt
5. RU aпоцит
6. HU apocita, soksejtmagvú protoplazma egyes gombáknál
 

arătare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. arăta)

1. acțiunea de a (se) arăta și rezultatul ei; indicare, stabilire, determinare, precizare.
2. (înv. și pop.) dovadă, mărturie.
3. înfățișare, aspect.
4. halucinație, vedenie.
5. (concr.) ființă care nu seamănă a om; monstru, pocitanie; (mai ales în basme) stafie, fantomă.
6. persoană foarte slabă.