podoabă
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (sl. podoba)
Etimologie: (sl. podoba)
1. (adesea fig.) obiect care înfrumusețează pe cineva sau ceva; găteală, ornament; p. ext. lucru de preț, de valoare; odor, bijuterie, giuvaier.
2. fig. însușire, calitate, atribut.
3. fig. fală, cinste; strălucire.
4. (pop.) nume dat unor boli de piele.
5. nume dat unor insecte parazite care trăiesc pe corpul omenesc.