Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anorexie, gr. anorexia)
1. pierdere a poftei de mâncare; inapetenţă.
2. ~ mintală = repulsie faţă de alimente, însoţită de pierderea totală a poftei de mâncare.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. apéritif, lat. aperitivus)
1. I. care deschide apetitul sau pofta de mâncare.
2. II. excitant al poftei de mâncare; mâncare, băutură sau evocare care trezește apetitul; gustare (sau băutură) înainte de masă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dysorexie)
1. perturbare a poftei de mâncare; inapetenţă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. hyporexie)
1. (med.) diminuare a poftei de mâncare; apetit patologic foarte scăzut.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. inappétence)
1. (med.) lipsa poftei de mâncare; anorexie.
2. (fig.) lipsă a dorinței de a face ceva; dezinteres, indiferență.
3. (antonime) apetență, apetit, aviditate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oligophagie)
1. diminuare a poftei de mâncare.
2. nutriţie bazată pe hrană aparţinând aceluiaşi tip biologic.
3. (med.) alimentaţie lipsită de varietate.