Rezultate secundare (Polarizarea):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. analyseur)
1. instrument pentru determinări analitice.
2. dispozitiv optic cu care se studiază polarizarea luminii.
3. orice aparat cu un sistem de recepţionare şi de analiză a unor informaţii.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dépolariser)
1. a micşora gradul de polarizare a luminii (sau a altei radiaţii electromagnetice).
2. a împiedica inducţia şi polarizaţia electrică a unui corp.
3. a frâna sau a micşora polarizarea electrozilor.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (fr. dépolarisant)
1. I. care depolarizează; cu proprietatea de a depolariza.
3. II. substanță care se introduce într-un element galvanic pentru a împiedica polarizarea; depolarizator.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dépolarisateur)
1. substanţă care se introduce într-un element galvanic pentru a împiedica polarizarea; depolarizant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. électrocapillarité)
1. fenomen care se produce atunci când, în polarizarea electrozilor, unul dintre aceştia este constituit dintr-un menisc de mercur.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. polariseur)
1. adj. polarizant.
2. s. n. dispozitiv optic pentru polarizarea luminii.