Rezultate secundare (Polinic):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pollinique)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrogamie)
1. fecundaţie la angiosperme cu tubul polinic pătruns în sacul embrionar; şalazogamie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aérotropisme)
1. (bot.) tropism sub influenţa oxigenului din aer (la creşterea rădăcinii, a tubului polinic); anemotropism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. andromorphose)
1. modificare morfologică rezultând în urma excitaţiilor produse de tubul polinic în curs de dezvoltare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apollinaire, lat. ludi apollinares)
1. (antic.) referitor la zeul Apollo; apolinic.
2. (antic.) jocuri ~e = jocuri celebrate la Roma în onoarea lui Apollo.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (apolin/ic/ + -ism)
1. caracter apolinic, concentrat pe claritate și frumusețe, pe măsură și ordine.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. basigamie)
1. fecundaţie la care tubul polinic pătrunde în sacul embrionar prin regiunea şalazei.