Dictionar

Rezultate secundare (Polițe.):

Cosmopolite

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT cosmopolites

2. FR cosmopolites

3. EN cosmopolites

4. DE Kosmopoliten; Ubiquisten; über die ganze Welt verbreitete Pflanzen

5. RU космополиты

6. HU ubiquisták, kozmopoliták, az egész világon előforduló növények


Politehnic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. polytechnique)

1. care privește, care se referă la, care cuprinde mai multe științe, mai multe meserii sau arte practice.

2. institut ~ (şi s.f.) = insituţie de învăţământ superior care pregăteşte specialişti în diferite domenii ale ştiinţelor tehnice.

3. (var.) (înv.) politecnic.


Politehnică

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. polytechnique)

1. instituție de învățământ superior unde se pregătesc cadre de specialiști în diferite domenii ale științelor tehnice; institut politehnic, școală politehnică.

2. clădire care adăpostește această școală.


Politehnician, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. polytechnicien)

1. student, profesor la politehnică.

2. (var.) politecnician.


Politehnicism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (politehnic + -ism)

1. caracter politehnic exagerat.


Politehniza

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (cf. fr. polytechniser)

1. a da un caracter politehnic.


Act

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acte, lat. actum)

1. manifestare a unei activităţi; acţiune, faptă.

2. a face ~ de prezenţă = a apărea undeva, obligat sau din politeţe.

3. document, înscris oficial.

4. ~ de acuzare = concluzie scrisă asupra anchetării unei cauze penale, bază la dezbaterile unui proces.

5. diviziune a unei opere dramatice.

6. ~ sexual = împreunare sexuală între doi indivizi; contact sexual.


Amabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aimable, lat. amabilis)

1. care este vrednic de a fi iubit.

2. care se comportă socialmente corect cu ceilalți, care dovadă de politețe și bunătate; prietenos, binevoitor; politicos, sociabil.

3. (antonime) neamabil, dezagreabil.


Amenitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aménité, lat. amoenitas)

1. atitudine binevoitoare; amabilitate, politeţe.


Andosa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. endosser)

1. a indica în scris pe dosul unui cec, al unei poliţe etc. numele împuternicitului care poate încasa contravaloarea.


Andosament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. endossement)

1. menţiune scrisă pe dosul unui cec, al unei poliţe; gir.


Banking

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. banking /principle/)

1. principiu ~ = ansamblu de idei privind politica monetară, reprezentat de un grup de economişti englezi, care susţineau mijloacele de circulaţie nu se pot reduce numai la aur şi la simbolurile lui, ci trebuie completate cu banii de credit emişi de bănci pe baza (re)scontării poliţelor comerciale.