Rezultate secundare (Populară;):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. adagium)
1. formulă în general veche, care enunță un adevăr acceptat, un principiu de acțiune sau o regulă juridică; maximă proverbială, sentinţă populară, aforism, apoftegmă, dicton.
Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. apella)
1. adunare populară în Sparta antică, având toţi cetăţenii cu drepturi depline, trecuţi de 30 de ani.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. badinerie)
2. (muz.) piesă instrumentală cu caracter glumeţ, vesel şi ritm vioi.
3. dans francez de origine populară cu caracter glumeţ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (sp. baion)
1. dans modern brazilian, de origine populară; melodia corespunzătoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ballade)
1. poezie populară medievală în versuri endecasilabice sau septenare, care se cânta şi se recita.
2. poezie epică, populară sau cultă, care narează fapte istorice sau legendare; cântec bătrânesc.
3. (muz.) compoziţie vocală sau instrumentală cu caracter narativ.
4. (jaz) interpretare rapsodică a unei piese de către un solist acompaniat de orchestră.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. bombardo)
1. vechi instrument de muzică populară, strămoş al fagotului.
2. registru de orgă, cu mari intensităţi.