Rezultate secundare (Populaţiile):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. brittonique)
1. referitor la populaţiile celtice din Marea Britanie, către mileniul I a. Chr.
2. (s. f.) ramură a limbii celtice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. caucasien)
1. (locuitor) din Caucaz.
2. (s. f.; pl.) limbi indo-europene şi altaice vorbite de populaţiile din munţii Caucaz.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (clientelă + -ar)
1. care este bazat pe clientelism, pe favoritism sau pe urmărirea intereselor personale.
2. relativ la clientelă; legat de practica clientelismului.
3. (Antichitatea romană) care aparținea clienților unui patrician roman.
4. relații (sau raporturi etc.) ~e = relații existente între Imperiul Roman și populațiile străine, prin care acestea din urmă, fără a fi incluse în imperiu, recunoșteau autoritatea Romei în schimbul protecției de care se bucurau din partea ei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. crotta, lat. chrotta)
1. vechi instrument de coarde cu arcuş, cutie ovoidală cu fundul plat, cu 3-6 coarde, pe care arcuşul le făcea să vibreze simultan, la populaţiile britanice din Țara Galilor; crut.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. europoid, Europoide)
1. (om) care aparţine uneia dintre cele trei principale rase omeneşti cu pielea albă din care fac parte populaţiile din Europa; europid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. foederatus, fr. fédéré)
1. (ant.) persoană care făcea parte din populaţiile la graniţele Imperiului Roman, angajată să apere aceste graniţe în schimbul unor avantaje.
2. delegat la sărbătoarea Federaţiei din timpul Revoluţiei Franceze din 1789.