Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. aporétique)
1. I. care are aspectul unei aporii, de aporie.
3. care se confruntă cu o contradicție insolubilă în raționament (aporie).
4. II. adept al filozofiei scepticului Pyrrhon.
5. cel care studiază aporiile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Basidie)
1. organ special la bazidiomicete pe care se formează sporii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. caléfaction)
1. (fiz.) fenomen prin care o picătură de apă, proiectată pe o suprafață foarte fierbinte, capătă aspect sferoidal și nu se volatilizează imediat, susținută de vaporii pe care îi emite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calyptre, gr. kalyptra)
1. ţesut protector care acoperă vârful radicetei; piloriză.
2. (la licheni şi muşchi) parte a arhegonului în care se formează sporii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. capillitium)
1. reţea tubulară protoplasmatică care încastrează sporii în corpii de fructificaţie la unele ciuperci.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cnidaires)
1. pl. principala subîncrengătură a celente-ratelor: hidrozoarele, antozoarele (anemonele-de-mare, coralii, madreporii) şi meduzele.