portanță
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. portance)
Etimologie: (fr. portance)
1. componentă a forței aerodinamice, perpendiculară pe direcția vitezei unui corp în mișcare, care acționează asupra acestuia, asigurând sustentația; forță portantă; (p. ext.) cea mai mare sarcină pe care o poate suporta un teren, un sistem tehnic etc.