Dictionar

hirsut, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hirsute, lat. hirsutus)

1. neîngrijit, cu barba și cu părul zburlite.
2. (fig.) aspru, grosolan.
3. ursuz, posac.
4. (bot.; despre un organ) acoperit cu peri lungi și rigizi; hispid.
 

morozitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. morosité, lat. morositas)

1. aer posac, mahmureală.
 

ursuzenie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ursuz + -enie)

1. atitudine morocănoasă, posacă, neprietenoasă.
2. comportare de om ursuz.
3. (înv.) ursuzlâc.