Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., lat. abdomen)
1. (anat.) cavitatea viscerală care formează partea inferioară a trunchiului uman; cavitate a corpului vertebratelor, între torace şi bazin.
2. (zool.) ultimul segment al corpului la insecte; partea posterioară a corpului unor nevertebrate (artropode).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alvéolon)
1. punct craniometric la suprafaţa posterioară a alveolelor maxilare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antitragus)
1. una dintre proeminenţele pavilionului urechii, opusă şi posterioară tragusului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. apex)
2. punct de pe sfera cerească spre care se deplasează Soarele.
3. extremitatea posterioară a cochiliei gasteropodelor.
4. bonetă a flaminilor, la romani.
5. mitra vechilor regi şi satrapi perşi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (batrocefal + -ie)
1. deformare a craniului caracterizată prin protruzia posterioară a occipitalului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. cauda)
1. (anat.) partea subţiată posterioară ori terminală a unui organism sau organ.