Dictionar

Postpoziţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. postposition)

1. postpunere.


Antepoziţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. antéposition)

1. (lingv.) antepunere; stare a cuvântului, a particulelor antepuse.

2. ~a uterului = deplasare înainte a uterului.

3. (anton.) postpoziție.


Postpunere

Parte de vorbire: s.
Origine: (postpunere)

1. ataşare a unui cuvânt, a unei silabe, particule neaccentuate la cuvântul precedent; encliză, postpoziţie.