Dictionar

Rezultate secundare (Potolit,):

Calm, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. calme)

1. adj. în stare de linişte deplină.

2. stăpânit, cumpănit, liniştit; potolit, aşezat.

3. s. n. stare de nemişcare; linişte deplină.

4. ~ ecuatorial = zonă de presiune atmosferică scăzută, a celor două emisfere ale globului terestru, caracterizate prin lipsa vântului şi mişcări ascendente.

5. zonă oceanică în care predomină o vreme complet liniştită sau în care vânturile sunt foarte slabe.

6. stăpânire de sine, linişte; tact în acţiuni etc.; sânge rece.


Calmato

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. calmato)

1. (muz.) liniştit, potolit, calm.


Temperat

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. temperé, it. temperato)

1. moderat, potolit.

2. climă = climă cu veri potrivit de călduroase și ierni nu prea reci; zonă = fiecare dintre cele două zone de pe suprafața globului cuprinse între tropice și cercurile polare.

3. (muz.) sistem ~ = sistemul împărțirii intervalelor de tonuri în câte două semitonuri egale.


Forfoti

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (onomat.)

1. a umbla de colo până colo grăbit, iute; a foi, a furnica, a mișuna, a roi.

2. a fierbe cu zgomot înăbușit, a clocoti încet, potolit.


Nesățios, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + sățios)

1. care nu se (mai) satură; care nu se mulțumește cu ce are, care caută obțină, acapareze tot mai mult; neîndestulat.

2. care nu se simte niciodată sătul; care nu are saț la mâncare, la băutură; (prin ext.) lacom.

3. (despre mâncare) care nu satură.

4. (fig.) care nu poate fi astâmpărat, potolit, stăpânit; (prin ext.) mistuitor, devorant.

5. (var.) (înv.) nesițios, (reg.) năsățios, (reg.) nesățos, (reg.) nisățos.


Domesticire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. domestici)

1. acțiunea de a (se) domestici și rezultatul ei; îmblânzirea animalelor sălbatice.

2. (fig.) transformare a cuiva, care devine mai potolit, mai sociabil.