Dictionar

alegorie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allégorie, lat., gr. allegoria)

1. procedeu artistic, bazat pe metaforă, constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete.
2. operă plastică sau literară care folosește acest procedeu.
3. (muz.) compoziție care dă impresia că urmărește desfășurarea unei povestiri imaginare.
 

anecdotic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anecdotique)

1. adj. cu caracter de anecdotă.
2. s. f. schema desfășurării epice a unei povestiri, a unui film etc.
 

bestiarii

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bestiaire, lat. bestiarium)

1. pl. culegeri medievale de fabule sau de povestiri alegorice despre animale.
 

brodat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (broda)

1. acțiunea de a broda; brodare.
2. coasere, în relief, cu mâna sau cu mașina.
3. (fig.) dezvoltare a unei întâmplări, a unei povestiri, adăugând detalii imaginare.
 

decameron

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. décaméron, it. decameron)

1. operă conținând povestirile unor evenimente întâmplate în timp de zece zile.
 

epicitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. epicità)

1. caracter epic; aspectul epic al unei opere, al unei povestiri etc.