OK
X
aerocartofilie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (aero- + cartofilie)
1.
marcofilie
care
se
ocupă
cu
ștampilele
aplicate
pe
trimiterile
poștale
pe
calea
aerului.
aerofilatelie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aérophilatélie)
1.
ramură
a
filateliei
care
se
ocupă
cu
colecționarea
și
studierea
mărcilor
poștale
destinate
aviației.
album
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., lat. album)
1.
volum
special
legat
în
care
se
păstrează
fotografii,
ilustrate,
mărci
poștale
etc.
2.
caiet
în
care
se
scriu
versuri,
maxime.
3.
carte
mare
cuprinzând
ilustrații,
fotografii
etc.
4.
colecție
de
melodii
ale
unui
cântăreț,
ale
unei
formații
pe
un
singur
disc.
aureolă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. auréole, lat. aureola)
1.
cerc
luminos
cu
care
pictorii
înconjură
capetele
unor
personaje,
în
special
ale
sfinților;
nimb.
2.
halo
în
jurul
unui
astru,
al
unei
efigii,
pe
o
fotografie
etc.
3.
zonă
luminoasă
care
înconjură
flacăra
propriu-zisă.
4.
fenomen
de
iluminare
parazită,
sub
formă
de
inele
concentrice,
în
jurul
punctelor
luminoase
de
pe
ecranul
tubului
cinescop.
5.
efect
nedorit
de
zonă
luminoasă
pe
mărcile
poștale
litografiate.
6.
(fig.)
glorie,
faimă;
aură
(1).
bandă 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bande, germ. Band)
1.
fâșie
îngustă
și
lungă
cu
care
se
leagă,
se
înfășoară
ceva.
2.
parte
lungă
și
îngustă
a
unei
suprafețe.
3.
fir
de
circulație
pe
o
stradă
sau
șosea.
4.
(anat.)
fâșie
de
țesut
care
unește
două
organe.
5.
parte
a
cromozomului,
clar
diferențiată,
de
culoare
mai
închisă
sau
mai
deschisă.
6.
~
magnetică
=
fâșie
pentru
înregistrarea
magnetică
a
semnalelor
electrice;
~
de
magnetofon
=
fâșie
îngustă
de
material
flexibil,
cu
un
strat
fin
de
substanță
feromagnetică,
pentru
înregistrarea
și
reproducerea
sunetelor
cu
magnetofonul;
~
etalon
=
bandă
magnetică
cu
înregistrări
speciale
pentru
reglarea
sau
verificarea
parametrilor
unui
magnetofon
ori
magnetoscop;
~
rulantă
=
fâșie
îngustă,
continuă
(de
cauciuc)
care
servește
la
transportul
în
plan
orizontal
al
unor
materiale
sau
piese;
~
de
imagini
=
peliculă
cinematografică;
~
sonoră
=
peliculă
cinematografică
de
înregistrat
sunetul.
7.
(spațiu
neimprimat)
între
două
sau
mai
multe
mărci
poștale;
ștraif.
8.
margine
elastică
de
la
masa
de
biliard.
9.
(herald.)
figură
diagonală
care
reunește
unghiul
drept
de
sus
al
unui
scut
cu
unghiul
stâng
de
jos.
10.
în
~
=
(despre
figuri)
așezat
în
diagonala
scutului.
11.
grup
de
frecvențe
învecinate
sau
apropiate
care
fac
parte
din
spectrul
unei
radiații
sonore
sau
electromagnetice.
12.
înclinare
a
unei
nave
pe
un
bord
sub
efectul
vântului
sau
când
încărcătura
este
greșit
repartizată.
bloc 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bloc, blocus)
1.
bucată,
masă
mare
dintr-o
materie
solidă
și
grea;
corp,
obiect
dintr-o
bucată.
2.
masiv
de
beton
pentru
ancorarea
armăturii
la
elemente
grele
de
beton
precomprimat;
material
de
construcție
din
piatră
naturală,
beton,
ceramică.
3.
~
continental
=
sector
al
scoarței
terestre
de
mari
dimensiuni,
înconjurat
de
depresiuni
oceanice
sau
marine
de
mare
adâncime.
4.
(poligr.)
caracter
de
literă
înrudit
cu
caracterul
grotesc.
5.
grămadă
de
obiecte,
lucruri
etc.
care
formează
o
masă
unică.
6.
în
~
=
împreună,
laolaltă;
~
alimentar
=
serviciu
într-un
spital
care
asigură
pregătirea
și
servirea
hranei
bolnavilor;
~
operator
=
parte
a
unui
serviciu
de
chirurgie
rezervat
operațiilor.
7.
mapă
de
foi
de
hârtie
egale
prinse
împreună,
servind
pentru
a
face
însemnări,
desene
etc.
8.
ansamblu
de
mărci
poștale
detașate
dintr-o
coală.
9.
piesă
metalică
turnată
a
unei
mașini,
care
cuprinde
cilindrii
unui
motor,
camerele
de
răcire
și
conductele
de
distribuire.
10.
mecanism
care
permite
manevrarea
macazului
de
cale
ferată
din
cabina
acarului
sau
din
stație.
11.
grup
de
voleibaliști
care
sar
la
fileu
pentru
a
împiedica
pe
adversari
să
înscrie
un
punct
dintr-o
lovitură
de
atac.
12.
(în
S.U.A.)
porțiune
de
stradă
delimitată
de
două
intersecții.
13.
unitatea
dintre
(supra)structura
unei
societăți
istoric
determinate
și
relațiile
dialectice
dintre
ele.
14.
alianță,
înțelegere
(între
state,
partide
etc.).
15.
(med.)
obturare
a
unei
căi
vasculare
sau
întrerupere
a
circulației
printr-un
vas.
16.
întrerupere
a
unei
conductibilități
neuromusculare.
17.
(inform.)
ansamblu
de
circuite
ale
unui
ordinator
îndeplinind
aceeași
funcție.