Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (din clopot)
1. a trage clopotul; a suna din clopoțel.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. potiche)
1. vas de porţelan chinezesc sau japonez.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. potion, lat. potio)
1. medicament lichid care se ia în doze mici pe cale bucală.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abordable)
1. care poate fi abordat, de care te poți apropia ușor, care nu face dificultăți, care nu pune piedici; accesibil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calice)
1. totalitatea petalelor unei flori.
3. (anat.) parte a bazinului în care se colectează urina.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. carrière)
1. profesie pe care o îmbrățișează cineva și care, de multe ori, se poate parcurge gradual; ocupaţie.
2. poziţie în ierarhia socială şi profesională, în societate; situaţie bună.
3. (fig.) cursul vieții, timpul în care cineva exercită o slujbă sau o sarcină.
4. (fig.) drum, cale (a unei idei, literaturi etc.)
5. mare manej de echitaţie în teren descoperit; terenul pe care poți alerga un cal fără să-și piardă răsuflarea.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. coulant)
1. cu care te poți înțelege ușor; indulgent, ușor acomodabil.
2. care dovedește amabilitate, dărnicie; generos, mărinimos.
3. (despre stil) ușor și natural; fluid, curgător.
4. (antonime) intransigent, exigent, rigid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cupule, lat. cupula)
1. potir mic în formă de degetar, care se află la baza ghindei şi a altor fructe.
2. structură anatomică în formă de cupă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. despotique)
1. caracteristic despoţilor; tiranic, dictatorial, samavolnic.