Dictionar

practician, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. praticien)

1. tehnician, medic etc. cu o îndelungată experiență.
 

practicism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. prakticizm, germ. Praktizismus)

1. predilecție spre activitatea practică.
2. simț, spirit practic.
 

practicist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (practic + -ist)

1. referitor la practicism.
 

aboliționist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. abolitionniste)

1. I. legat de aboliționism.
2. care este în favoarea abolirii sclaviei, pedepsei cu moartea etc.
3. II. partizan al aboliționismului.
4. persoană care susține desființarea unei anumite instituții sau practici.
 

antidemocratic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antidémocratique)

1. care se opune principiilor sau practicii democrației; opus spiritului democratic.
 

antifascism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antifascisme)

1. mișcare socială și politică care combate și demască ideile și practicile fascismului.
 

antisclavagist, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (după fr. antiesclavagiste)

1. (cel) care se opune sclavagismului.
2. (cel) care se opune principiului și practicii sclaviei, mai ales comerțului cu sclavi.
 

aspirant, -ă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., rus. aspirant)

1. cel care tinde, năzuiește la ceva.
2. doctorand.
3. (în unele țări) primul grad de ofițer în marina militară; tânăr ambarcat supranumerar pe o navă civilă în vederea efectuării practicii pentru obținerea gradului de ofițer stagiar.
4. arbore de cea mai bună calitate, selecționat dintre candidații (2) unui arboret.
 

bolșevism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. bolşevizm, fr. bolchevisme)

1. ansamblu de poziții ideologice radicale și de practici revoluționare, apărut în mișcarea social-democrată din Rusia.