preaadânc, -ă

Parte de vorbire:  adj. (înv.)  
Etimologie: (prea + adânc)

1. foarte temeinic sau profund.

preaadeverit, -ă

Parte de vorbire:  adj. (învechit)  
Etimologie: (prea + adeverit)

1. dovedit cu mare temeinicie.

preabataj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (pre- + abataj)

1. galerie într-o mină, făcută în vederea deschiderii abatajului.

preabecedar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (pre- + abecedar)

1. care precedă vârsta abecedarului.

preacumpăra

Parte de vorbire:  vb. tr. (înv.)  
Etimologie: (prea- + cumpăra)

1. a răscumpăra.

preadaptare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. préadaptation)

1. posibilitate a unui organism de a se adapta la mediul înconjurător datorită unor mutații preexistente.

abstract, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (germ. abstrakt, lat. abstractus)

1. adj. gândit în mod separat de ansamblul concret, real.
2. în ~ = pe bază de deducții logice; exprimat (prea) general, teoretic; (despre un proces de gândire) greu de înțeles; (mat.) număr ~ = număr căruia nu i se alătură obiectul numărat; artă ~ă = curent apărut în artele plastice europene la începutul sec. XX, care se caracterizează prin intelectualizarea, reducția abstractă și încifrarea imaginii; abstracționism.
3. s. n. parte de vorbire provenită prin derivare cu sufixe sau prin conversiuni de la o altă parte de vorbire, având un sens abstract.
4. ~ verbal = substantiv care provine de la un verb, denumind acțiunea acestuia.
5. categorie filozofică desemnând cunoașterea proprietăților esențiale și generale.

abumarkub

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Abu Markub)

1. pasăre înaltă, asemănătoare cu struțul, cu gâtul scurt și gros, cu capul mare și cioc enorm, din preajma Nilului.

afresco (2)

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (it. affresco)

1. tehnică de pictură murală care constă în întinderea culorilor, prealabil măcinate și diluate în apă, pe un strat de tencuială proaspătă; pictură realizată cu această tehnică; frescă.

alegorism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. allégorisme)

1. artă care constă în folosirea neîndemânatică sau prea frecventă a alegoriei; exprimare prin alegorii; metaforă prelungită și continuă.

antecalcul

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (ante- + calcul)

1. calcul efectuat în prealabil; antecalculație.

antedeviz

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (ante- + deviz)

1. document cuprinzând evaluarea prealabilă a costului unei construcții proiectate; antecalculație.