Parte de vorbire: s.n.
Origine: (ante- + deviz)
1. document cuprinzând evaluarea prealabilă a costului unei construcţii proiectate; antecalculație.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avertissement)
1. înştiinţare prealabilă, prevenire.
2. sancţiune administrativă, mustrare din partea unui organ superior pentru o abatere disciplinară.
3. (sport) măsură prin care arbitrul avertizează pe un jucător asupra intervenţiilor sale nereglementare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. charter)
1. tip de contract de transport cu avioane sau nave închiriate de o agenţie de turism ori comercială, care permite tarife mai reduse decât pe liniile regulate.
2. mod de transport la cerere, cu rezervare prealabilă, conceput pentru utilizare la capacitate maximă.
3. avion (autocar sau navă) închiriat de o agenție de turism pentru a transporta un grup de persoane la prețuri avantajoase.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. coloration)
1. colorare.
2. metodă de laborator, constând în tratarea preparatelor microscopice, după o prealabilă fixare, cu diferiţi coloranţi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. criticisme)
1. denumire dată de Kant filozofiei sale, considerând „critica cunoaşterii” drept condiţie prealabilă a oricărei cercetări filozofice.
2. tendinţă majoră în cultura modernă de autonomizare, de afirmare a raţionalităţii şi individualităţii.
3. tendinţa de a critica cu orice preţ, fără discernământ, de a exagera laturile negative ale lucrului criticat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. expromissio, fr. expromission)
1. substituţie de debitori în dreptul roman, care se caracteriza prin faptul că nu exista o înţelegere prealabilă între debitori.