Parte de vorbire: vb.
Origine: (contur)
2. tr., refl. (fig.) a (se) închega în forme precise; a (se) preciza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. danaïde)
1. fluture diurn din Africa cu aripile viu colorate.
2. orificiu calibrat destinat măsurării continue şi precise a debitelor în conducte.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. exhaustion, lat. exhaustio)
1. epuizare (completă) de energie, sleire.
2. acțiunea de a epuiza un lichid sau fluid.
3. (matematică) descrie o metodă de calcul care face posibilă obținerea unor rezultate din ce în ce mai precise.
4. (logică) metodă de analiză constând în enumerarea tuturor cazurilor posibile, a tuturor ipotezelor cuprinse într-o întrebare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flou)
1. adv. inv. (despre îmbrăcăminte) cu linii moi, vaporoase.
2. (despre fotografii) cu contururi imprecise, evanescente.
3. s. n. efect fotografic de evanescenţă a contururilor imaginii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. photogramme)
1. fotografie (din avion, satelit etc.) pe baza căreia se pot face măsurători precise asupra obiectului înregistrat.
2. (cinem.) fiecare element fotografic care intră în alcătuirea unui plan (4).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hétérose)
1. (lingv.) înlocuire a unei expresii precise cu una mai puţin precisă, de obicei un nume propriu de oraş cu un nume comun care exprimă atributul său.