Dictionar

preciza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. préciser)

1. a determina, a arăta în mod precis, clar, exact; (p. ext.) a elucida.
2. a delimita, a contura.
 

precizabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. precisabile)

1. care poate fi precizat.
 

precizamente

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (fr. précisément, it. precisamente)

1. în mod precis; cu precizie, (înv.) exactemente.
 

contura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (contur)

1. tr. a conturna.
2. tr., refl. (fig.) a (se) închega în forme precise; a (se) preciza.
 
 

defini

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. définir, lat. definire)

1. tr. a da o definiție; a explica sensurile unui cuvânt, ale unei noțiuni.
2. a determina, a preciza, a delimita; a caracteriza pe cineva.
3. refl. a se autocaracteriza.