Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. précoce, lat. praecox)
1. inv. (despre copii) dezvoltat înainte de vârsta normală.
2. apărut, manifestat de timpuriu.
3. (despre plante) care ajunge la maturitate foarte devreme; timpuriu, văratic.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. atopie, gr. atopia)
1. (med.) hipersensibilitate precoce, specifică omului, cu predispoziţie spre anumite manifestări alergice.
2. (lit.) ceea ce nu are loc desemnat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épigonisme)
1. atitudine, manifestare de epigon (2), care presupune pastişarea, absenţa originalităţii, a capacităţii creatoare, a spiritului novator.
2. (biol.) manifestare a unei variaţii precoce care nu apare decât la descendenţi.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. eviration)
1. evirare.
2. impotenţă precoce; emasculare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. imprinting)
1. totalitatea modificărilor funcţionale pe care le suferă un cromozom atunci când se găseşte într-un organism feminin sau masculin.
2. (psih.) impregnare, întipărire, fenomen elementar şi precoce de învăţare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. précocité)
1. însuşirea de a fi precoce; caracterul a ceea ce este precoce.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. matronisme)
1. (med.) formă de obezitate care survine la tinerele fete, însoțind pubertatea precoce.