Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. préconiser)
1. a proiecta, a prevedea; a propune, a indica, a recomanda.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. altruisme)
1. atitudine binevoitoare şi dezinteresată în favoarea altora; principiu etic preconizând asemenea atitudine.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bruitisme)
1. curent care preconiza utilizarea zgomotelor ca element determinant, eliminând sau limitând sunetul muzical.
Parte de vorbire: s.
Origine: (-ciune + -ism)
1. curent latinist extremist, iniţiat de Aron Pumnul, care preconiza supunerea neologismelor romanice aceloraşi transformări suferite de cuvintele moştenite din latină; pumnism.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (ciun/ism/ + -ist)
1. (adept) al ciunismului, curent latinist în lingvistica și filologia românească care preconiza supunerea neologismelor romanice acelorași transformări fonetice suferite de cuvintele moștenite din latină; pumnist.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cosmocratie)
1. sistem politic care pledează pentru o monarhie universală pentru conducerea lumii; monarhie universală, preconizată de antici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dictée)
1. reproducere fidelă, automată a unui act de gândire, fără controlul raţiunii; dictare.
2. ~ automat = procedeu de creaţie artistică preconizat de către suprarealişti, prin care se ambiţiona realizarea unei expresii formale a operei de artă, identică gândirii în stare de veghe, de vis etc.; ~ muzical = muzică ce urmează a fi notată după auz.