Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amoralisme)
1. concepţie care preconizează renunţarea la principiile morale; negare a oricărei morale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (arheo- + /geo/fizică)
1. ştiinţă care preconizează pentru cercetările arheologice folosirea metodelor şi aparatelor de care face uz geofizica.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autoritarisme)
1. caracter, comportament al unei persoane autoritare, care iubește să-și impună voința altora; atitudine autoritară.
2. sistem politic care preconizează autoritatea absolută; sistem politic autoritar.
3. (politică) tendință a unui guvern autoritar, a unui regim deosebit de puternic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după rus. hvostizm)
1. tactică oportunistă care preconizează situarea partidului „în coada” maselor, negând rolul de avangardă şi de organizator al partidului marxist-leninist.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. convergence)
2. teoria ~ţei = teorie burgheză care preconizează evoluţia celor două sisteme social-economice şi politice, socialismul şi capitalismul, spre un tip comun de societate, fără a fi nevoie de revoluţia socială.
3. proprietate a unui fascicul de radiaţii de a-şi micşora secţiunea, concentrându-se într-un singur punct.
4. însuşire a unui sistem optic de a transforma fasciculele paralele sau divergente în fascicule convergente.
5. (mat.) proprietate a unui şir şi a unei serii de a fi convergente.
6. (biol.) apariţie, în cursul evoluţiei, a unor caractere structurale sau funcţionale aparent similare la specii înrudite, datorită adaptării la aceleaşi condiţii de viaţă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. égalitarisme, rus. egalitarizm)
1. sistem egalitar, doctrină politică care susține egalitatea cetățenilor în chestiuni politice, economice și/sau sociale, în funcție de context.
2. concepţie socială utopică care preconizează împărţirea egală a bunurilor, indiferent de aportul individual la producerea lor, nivelarea, egalizarea retribuirii muncii, a trebuinţelor şi consumului personal al membrilor societăţii.