Rezultate secundare (Predecesorilor):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Epigone, fr. épigone, lat. epigonus, gr. epigonos)
1. denumire dată fiilor celor șapte comandanți la asediul Tebei.
2. diadoh.
3. urmaș lipsit de orginalitate, inferior predecesorilor; scriitor minor din faza de declin a unei școli literare.
4. (biol.) descendent al unui tip animal care prezintă variație în formă.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. heres, -dis, it. erede)
1. cel care, la moartea unei persoane, devine (co)proprietarul averii acestuia; moștenitor.
2. cel care, prin drept de naștere sau prin desemnare, urmează pe cineva într-o funcție, într-o demnitate, la tron etc.
3. (fig.) cel care duce mai departe tradițiile predecesorilor săi, care continuă învățătura unei persoane etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. preraphaelitism, după fr. préraphaélisme)
1. curent afirmat deopotrivă în pictură şi în poezie, în Anglia, la mijlocul sec. XIX, ca o reacţie împotriva academismului, care, considerând operele predecesorilor lui Rafael ca apogeu al picturii, milita pentru o întoarcere la puritatea artei acestora.