Dictionar

preferință

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. préférence)

1. faptul de a prefera pe cineva sau ceva; predilecție.
2. de ~ = cu deosebire, mai ales.
 

adamism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. adamisme)

1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creștinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.
2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferința pentru elementul biologic primitiv.
 

adenolimfoidită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adénolymphoïdite)

1. (med.) boală acută, infecțioasă, transmisibilă de preferință prin salivă, produsă de virusul Epstein-Barr; mononucleoză infecțioasă, boala sărutului.
 

antropofilie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anthropophilie)

1. preferință a unor insecte de a înțepa omul.
 

bazifil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. basiphile)

1. (plantă) care preferă solurile alcaline.
2. se spune despre o plantă care crește de preferință pe soluri bazice.
3. cu afinitate pentru coloranții bazici; bazofil.
 

cenofil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cénophile)

1. cu preferință pentru un anume biotop.
 

clinomanie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. clinomanie)

1. preferință obsesivă, pentru poziția culcat, pentru pat.