Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. préjudice, lat. praeiudicium)
1. pagubă, daună materială, morală adusă cuiva.
2. ştirbire a onoarei, a prestigiului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baraterie)
1. prejudiciu adus unei nave prin încălcarea intenţionată a îndatoririlor de către comandant sau echipaj.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. quérulent)
1. (persoană) care demonstrează cverulență.
2. (persoană) care are o tendință patologică de a se certa și de a pretinde despăgubiri disproporționate pentru un prejudiciu real sau imaginar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. daunum)
1. stricăciune, pagubă; prejudiciu moral.
3. în ~a (cuiva sau a ceva) = în paguba (cuiva sau a ceva).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. détriment, lat. detrimentum)
1. prejudiciu, pierdere materială sau morală.
2. în ~ul (cuiva sau a ceva) = în paguba, în dauna (cuiva sau a ceva).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. imputer, lat. imputare)
1. tr., refl. a(-şi) reproşa purtări, fapte reprobabile.
2. tr. a obliga pe cineva să plătească o sumă de bani pentru compensarea unui prejudiciu, a unei lipse în gestiune etc.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. indemnité, lat. indemnitas)
1. ceea ce se alocă cuiva pentru a-l indemniza (despăgubi); indemnizație.
2. sumă de bani acordată cuiva ca despăgubire pentru un prejudiciu suferit.
3. sumă de bani acordată unui angajat pentru a compensa anumite cheltuieli.
4. remunerație pentru o muncă, o funcție temporară sau onorifică.