Dictionar

agitație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agitation, lat. agitatio, /3/ rus. aghitaţiia)

1. mișcare prelungită; clătinare.
2. stare de neliniște, de tulburare, de enervare.
3. tumult, zarvă, răscoală.
 

agripnie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. agrypnie)

1. (med.) lipsa somnului, insomnie prelungită.
 
 

baritoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barytose)

1. pneumoconioză provocată de inhalarea prelungită a pulberilor de sulfat de bariu sau barită.