preocupare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (preocupa)

1. faptul de a (se) preocupa; interes deosebit, grijă pentru ceva sau cineva; (p. ext.) activitate susţinută într-un anumit domeniu.
2. stare de îngrijorare, de nelinişte.

angelism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. angélisme)

1. atitudine spirituală sau intelectuală care constă în preocuparea excesivă de a se conforma unui tip ideal, ignorând sau refuzând realitățile umane sau lucrurile materiale, de dragul purității; puritate, frumusețe, grație.

atenţie

Parte de vorbire:  s., interj.  
Etimologie: (fr. attention, lat. attentio)

1. s. f. perceperea distinctă numai a anumitor impresii din mai multe simultane, prin orientarea şi concentrarea conştiinţei într-o anumită direcţie.
2. interes, preocupare, grijă.
3. (pl.) atitudine binevoitoare; solicitudine, amabilitate.
4. a da ~ (cuiva) = a fi amabil, curtenitor.
5. dar, cadou oferit cuiva în schimbul unor mici servicii.
6. interj. fii atent! bagă de seamă!

calofilie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (calofil + -ie)

1. preocupare de a folosi în opera de artă frumosul decorativ, în dauna conţinutului; calofilism.
2. preocupare pentru scrisul frumos, caligrafic.

cezanism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cézannisme)

1. direcţie impresionistă în pictură, în care se manifestă preocuparea de a da ritm şi cadenţă compoziţiei.

culturalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. culturalisme)

1. preocupare culturală.
2. şcoală americană de antropologie care admite ca esenţială specificitatea culturii, considerată ca obicei al grupului social, în opoziţie cu natura.
3. curent care pune accentul, în ce priveşte formarea personalităţii, pe rolul factorilor de mediu socioculturali.

demonstrativitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (demonstrativ + -itate)

1. atitudine teatrală manifestată prin preocuparea continuă de atragere a atenţiei anturajului asupra propriei persoane.