preocupare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (preocupa)

1. faptul de a (se) preocupa; interes deosebit, grijă pentru ceva sau cineva; (p. ext.) activitate susținută într-un anumit domeniu.
2. stare de îngrijorare, de neliniște.

angelism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. angélisme)

1. atitudine spirituală sau intelectuală care constă în preocuparea excesivă de a se conforma unui tip ideal, ignorând sau refuzând realitățile umane sau lucrurile materiale, de dragul purității; puritate, frumusețe, grație.

atenție

Parte de vorbire:  s., interj.  
Etimologie: (fr. attention, lat. attentio)

1. s. f. perceperea distinctă numai a anumitor impresii din mai multe simultane, prin orientarea și concentrarea conștiinței într-o anumită direcție.
2. interes, preocupare, grijă.
3. (pl.) atitudine binevoitoare; solicitudine, amabilitate.
4. a da ~ (cuiva) = a fi amabil, curtenitor.
5. dar, cadou oferit cuiva în schimbul unor mici servicii.
6. interj. fii atent! bagă de seamă!

calofilie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (calofil + -ie)

1. preocupare de a folosi în opera de artă frumosul decorativ, în dauna conținutului; calofilism.
2. preocupare pentru scrisul frumos, caligrafic.

cezanism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cézannisme)

1. direcție impresionistă în pictură, în care se manifestă preocuparea de a da ritm și cadență compoziției.

culturalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. culturalisme)

1. preocupare culturală.
2. școală americană de antropologie care admite ca esențială specificitatea culturii, considerată ca obicei al grupului social, în opoziție cu natura.
3. curent care pune accentul, în ce privește formarea personalității, pe rolul factorilor de mediu socioculturali.

demonstrativitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (demonstrativ + -itate)

1. atitudine teatrală manifestată prin preocuparea continuă de atragere a atenției anturajului asupra propriei persoane.