Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. consacrer, lat. consecrare)
1. tr. a da în întregime, a închina, a destina.
3. (despre preoţi) a hirotonisi.
4. a stabili, a consfinţi; a legitima.
5. tr., refl. a (se) dedica, a (se) devota.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (I. fr. fr conciliable, II. lat. conciliabulum)
1. I. care se poate împăca ușor; care poate fi conciliat.
2. care nu cuprinde nici o contrazicere.
3. (anton.) inconciliabil, ireconciliabil.
4. II. consfătuire (secretă) în care se plănuiește ceva (abuziv).
5. adunare de (preoți) schismatici.