Dictionar

Abluţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablution, lat. ablutio)

1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale şi la catolici, pentru purificare.

2. purificare religioasă.

3. (fam.) îmbăiere prin duş.

4. eroziune exercitată de curenţii marini de adâncime.


Doză 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dose)

1. cantitate determinată dintr-o substanţă, radiaţie etc. care produce un anumit efect.

2. cantitate prescrisă dintr-un medicament pe care bolnavul trebuie s-o ia dintr-o dată.

3. cantitate dintr-o substanţă care intră în compunerea unui amestec.


Recarbura

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. recarburer)

1. a mări procentul de carbon al unui oţel în timpul elaborării, când acesta a pierdut carbon sub limita prescrisă.


Toleranţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tolérance, germ. Toleranz, lat. tolerantia)

1. atitudine îngăduitoare; îngăduință, indulgență.

2. casă de ~ = bordel, lupanar.

3. obișnuință sau dispoziție a organismului de a suporta anumite medicamente sau substanțe.

4. (biol.) însușire a unor organisme de a trăi, de a se dezvolta în condiții nefavorabile de mediu.

5. admiterea unei mici abateri de la greutatea, măsura, calitatea, de la numărul obișnuit al unei mărfi etc.

6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea maximă și cea minimă admisă în prelucrarea unui anumit material și valoarea prescrisă în norme și standarde a acestei dimensiuni.


Transcriere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (transcrie)

1. acțiunea de a transcrie și rezultatul ei.

2. ~ fonetică = notare a pronunţării unei limbi, a unui dialect sau grai cu ajutorul unui alfabet fonetic.

3. (jur.) formalitate prescrisă de lege prin copierea unui act juridic într-un registru public special; transcripţie.


Transcripţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. transcription)

1. acțiunea de a transcrie; rezultatul acestei acțiuni.

2. transcriere, copie.

3. reproducere exactă, prin scriere, a ceea ce a fost deja scris; rezultatul acestei acțiuni.

4. reproducere exactă, în scris, folosind alte semne, un alt sistem de notare, un alt cod.

5. (jur.) formalitate prescrisă de lege prin copierea unui act juridic într-un registru public special.

6. (muz.) prelucrare a unei bucăți muzicale scrise pentru un anumit instrument sau pentru o anumită voce, în scopul de a fi cântată la alt instrument sau de altă voce.

7. (muz.) aranjament.

8. (înv.) transcripțiune.