OK
X
presiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. pression, lat. pressio)
1.
forță
exercitată
(prin
apăsare)
asupra
unei
suprafețe.
2.
(fig.)
constrângere
(morală,
politică).
compresiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. compression, lat. compressio)
1.
comprimare.
2.
stare
de
solicitare
a
unei
piese
sub
acțiunea
a
două
forțe
egale
și
de
sens
contrar.
3.
fază
de
funcționare
a
unei
mașini
în
timpul
căreia
fluidul
din
cilindrul
motor
își
micșorează
volumul
sub
acțiunea
pistonului.
4.
apăsare
a
unui
vas
sangvin
pentru
a
opri
o
hemoragie.
5.
apăsare
pe
care
o
exercită
o
tumoare
asupra
unui
organ
sau
țesut
vecin.
contrapresiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. contre-pression)
1.
presiune
exercitată
de
fluidul
motor
pe
fața
activă
a
pistonului
unei
mașini
în
timpul
cursei
de
evacuare.
criptodepresiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cryptodépression)
1.
depresiune
în
interiorul
continentului,
cu
fundul
sub
nivelul
oceanului,
umplută
de
apele
unui
lac
adânc.
decompresiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. décompression)
1.
reducere
a
presiunii
dintr-un
cilindru,
dintr-un
recipient
prin
stabilirea
unei
comunicații
cu
mediul
înconjurător.
2.
(med.)
înlăturarea
compresiunii
(apăsării)
exercitate
asupra
unui
organ
de
către
un
alt
organ
mărit;
decomprimare.
depresiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. dépression, lat. depressio)
1.
întindere
de
teren
înconjurată
de
înălțimi;
adâncitură
de
teren
de
întindere
mare.
2.
(geod.)
unghi
sub
care
se
vede
orizontul
când
stația
este
amplasată
la
înălțime.
3.
presiune
mai
mică
decât
cea
de
referință.
4.
~
atmosferică
=
presiune
atmosferică
inferioară
valorii
normale
a
presiunii
dintr-o
anumită
zonă.
5.
pierdere
a
energiei
fizice
sau
morale;
stare
patologică
de
tristețe
intensă;
depresivitate,
deprimare.
6.
scădere
a
valorilor,
a
acțiunilor
etc.,
cauzată
de
o
criză.
geodepresiune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. géodépression)
1.
(geol.)
depresiune
tectonică
primară,
rezultată
din
mișcările
terestre.
2.
(antonim)
geotumoare.
abis
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abysse, lat. abyssos)
1.
prăpastie,
genune.
2.
parte
profundă
a
unui
fenomen,
a
unui
proces;
neant.
3.
depresiune
a
fundului
oceanelor,
cu
adâncimi
mari.
4.
(fig.)
distanță
uriașă
sau
separare
de
ordin
cultural,
intelectual,
moral,
sentimental.
adjoncțiune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. adjonction)
1.
acțiunea
de
a
adăuga;
rezultat
al
acestei
acțiuni;
unire,
alipire.
2.
(antonime)
defalcare,
(înv.)
supresiune.
aeropiezotermoterapie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. aéropiésothermothérapie)
1.
(med.)
folosirea
terapeutică
a
aerului
cald
sub
presiune.
aneroid
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. anéroïde)
1.
I.
care
funcționează
fără
lichid,
vorbind
de
instrumente
sau
dispozitive
de
măsură.
2.
(meteorologie)
califică
un
barometru
metalic
fără
mercur.
3.
barometru
~
=
barometru
cu
o
capsulă
de
tablă
subțire,
ondulată,
în
interiorul
căreia
se
află
aer
sub
presiune.
4.
II.
(meteorologie)
barometru
fără
mercur,
care
se
folosește
pentru
măsurarea
presiunii
atmosferice;
barometru
metalic.
angiotripsie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. angiotripsie)
1.
(med.)
efectuare
a
unei
hemostaze
prin
compresiune
cu
ajutorul
angiotribului;
vasotripsie.
ansă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anse, lat. ansa)
1.
toartă
de
care
se
prinde
un
vas,
un
coș
etc.
2.
fir
de
platină
sau
de
nichelină
în
formă
de
laț,
care
servește
la
recoltarea
sau
la
însămânțarea
microorganismelor.
3.
formație
anatomică
în
formă
de
toartă.
4.
depresiune
profundă
a
liniei
malurilor
mării,
formând
un
golf
larg.
5.
retragere
a
malului
unui
râu
datorită
eroziunii.