presiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pression, lat. pressio)

1. forţă exercitată (prin apăsare) asupra unei suprafeţe.
2. (fig.) constrângere (morală, politică).

compresiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. compression, lat. compressio)

1. comprimare.
2. stare de solicitare a unei piese sub acţiunea a două forţe egale şi de sens contrar.
3. fază de funcţionare a unei maşini în timpul căreia fluidul din cilindrul motor îşi micşorează volumul sub acţiunea pistonului.
4. apăsare a unui vas sangvin pentru a opri o hemoragie.
5. apăsare pe care o exercită o tumoare asupra unui organ sau ţesut vecin.

contrapresiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contre-pression)

1. presiune exercitată de fluidul motor pe faţa activă a pistonului unei maşini în timpul cursei de evacuare.

criptodepresiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cryptodépression)

1. depresiune în interiorul continentului, cu fundul sub nivelul oceanului, umplută de apele unui lac adânc.

decompresiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. décompression)

1. reducere a presiunii dintr-un cilindru, dintr-un recipient prin stabilirea unei comunicaţii cu mediul înconjurător.
2. (med.) înlăturarea compresiunii (apăsării) exercitate asupra unui organ de către un alt organ mărit; decomprimare.

depresiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dépression, lat. depressio)

1. întindere de teren înconjurată de înălţimi; adâncitură de teren de întindere mare.
2. (geod.) unghi sub care se vede orizontul când staţia este amplasată la înălţime.
3. presiune mai mică decât cea de referinţă.
4. ~ atmosferică = presiune atmosferică inferioară valorii normale a presiunii dintr-o anumită zonă.
5. pierdere a energiei fizice sau morale; stare patologică de tristeţe intensă; depresivitate, deprimare.
6. scădere a valorilor, a acţiunilor etc., cauzată de o criză.

geodepresiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. géodépression)

1. (geol.) depresiune tectonică primară, rezultată din mişcările terestre.
2. (antonim) geotumoare.

abis

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abysse, lat. abyssos)

1. prăpastie, genune.
2. parte profundă a unui fenomen, a unui proces; neant.
3. depresiune a fundului oceanelor, cu adâncimi mari.
4. (fig.) distanță uriașă sau separare de ordin cultural, intelectual, moral, sentimental.

adjoncţiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adjonction)

1. acțiunea de a adăuga; rezultat al acestei acțiuni; unire, alipire.
2. (antonime) defalcare, (înv.) supresiune.

aeropiezotermoterapie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aéropiésothermothérapie)

1. (med.) folosirea terapeutică a aerului cald sub presiune.

aneroid

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anéroïde)

1. (barometru) cu o capsulă de tablă subţire, ondulată, în interiorul căreia se află aer sub presiune.

angiotripsie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. angiotripsie)

1. efectuare a unei hemostaze prin compresiune cu ajutorul angiotribului; vasotripsie.

ansă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anse, lat. ansa)

1. toartă de care se prinde un vas, un coş etc.
2. fir de platină sau de nichelină în formă de laţ, care serveşte la recoltarea sau la însămânţarea microorganismelor.
3. formaţie anatomică în formă de toartă.
4. depresiune profundă a liniei malurilor mării, formând un golf larg.
5. retragere a malului unui râu datorită eroziunii.