Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. essenzialmente, fr. essentiellement)
1. prin esență, într-un mod intrinsec, mai presus de orice.
2. (var. înv.) esențialemente, esențialminte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. individualisme)
1. ansamblu de concepţii (etice) care iau ca punct de plecare individul izolat de societate.
2. concepţie şi atitudine morală retrogradă, manifestată prin situarea intereselor individului mai presus de cele colective.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. prédominer)
1. a sta mai presus, a avea rolul principal; a domina.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (după fr. surnaturel)
1. adj. (despre fenomene, ființe etc.) care pare mai presus de forțele și de legile naturii și împotriva lor; care nu s-ar putea explica în mod obișnuit, natural; extraordinar.
2. (rel.) divin, miraculos, fantastic.
3. s. n. ceea ce se pretinde a fi mai presus de legile naturii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (supra- + omenesc)
1. care depășește capacitățile normale ale unei ființe umane; care întrece puterile omenești, care pare mai presus de firea omenească; suprauman.
2. care pare să provină dintr-o lume supranaturală; suprauman.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (supra1- + sexual)
1. mai presus de instinctele sexuale.