Rezultate secundare (Pretenţii,):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. constituer, lat. constituere)
1. tr., refl. a (se) forma, a (se) organiza, a (se) întemeia, a (se) înfiinţa.
2. a se ~ parte civilă = a formula pretenţii de despăgubire împotriva acuzatului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. légiste)
1. s. m. cel care cunoaște și studiază legile; jurist.
2. adj. medic ~ = medic specialist în medicina legală.
3. s. m. pl. adepți ai unei școli filozofice chineze din sec. IV-III a. Chr. care preconiza, în opoziție cu confucianismul, un stat centralizat, guvernat pe bază de legi și nu de tradiții.
4. grupare a unei școli din evul mediu european care sprijinea lupta feudalității laice împotriva pretențiilor de hegemonie ale papalității.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mini-théatre)
1. gen de spectacole mici, agreabile, fără pretenţii.
2. teatru pentru astfel de spectacole.
3. teatru cu capacitate mică; club teatral.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. objection, lat. obiectio)
1. argument pe care cineva îl opune unei propuneri, pretenţii, teze sau prin care îşi manifestă dezacordul faţă de acestea.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pédant, germ. Pedant)
1. (cel) care are pretenţii nejustificate de erudiţie, de competenţă; meticulos, formalist.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. prétentieux, it. pretenzioso)
1. plin de pretenţii; exigent.
2. afectat, înfumurat, încrezut.