Dictionar

Prezent

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT adsens; praesens

2. FR présent; existant

3. EN present; existing

4. DE vorhanden; gegenwärtig

5. RU явный

6. HU jelenlevő, jelenlegi, most


Omniprezent

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. opmniprésent)

1. prezent pretutindeni.


Prezent, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. présent, lat. praesens)

1. adj. care se petrece, există etc. în timpul vieții vorbitorului, în momentul de față; actual, contemporan.

2. (interj.) formulă de răspuns la un apel nominal.

3. s. n. timpul prezent, actual; situația actuală.

4. timp verbal care exprimă o acțiune ce se desfășoară în momentul vorbirii.

5. ~ istoric = prezent cu valoare de perfect, în narațiuni.


Prezenta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. présenter, lat. praesentare)

1. tr., refl. a apărea, a face apară în fața cuiva, a (se) înfățișa.

2. a (se) recomanda.

3. tr. a avea, a constitui un anumit aspect, o înfățișare etc.

4. a înfățișa publicului sinteza unei activități, rezultatul unor cercetări, un program artistic sau muzical etc.

5. (mil.) a ~ arma = a mânui arma pentru a da onorul.


Prezenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. présence, lat. praesentia)

1. faptul de a fi prezent într-un anumit loc sau timp.

2. ~ de spirit = promptitudine în a judeca sau acţiona calm în împrejurări neprevăzute.


Prezenţă; existenţă; apariţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT occurentia; praesentia; existentia

2. FR localisation; occurence; présence

3. EN occurence; presence

4. DE Vorkommen; Präsenz; Vorhandensein

5. RU встречaемость; местонaхождение; присутсвие; нaличие

6. HU jelenlét; létezés, életlehetőség; megjelenés, jelenés


Prezentabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. présentable)

1. cu înfăţişare atrăgătoare, plăcută, îngrijită.


Abacă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.

2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.

3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos

4. (var.) (s.n.) abac.


Abietinee

Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. abiétinées)

1. (bot.) familie de rășinoase cu fructe în formă de con (reprezentanți: bradul, pinul, molidul etc.); abietacee, pinacee.

2. (la sg.) plantă din această familie.


Abstractism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (abstract + -ism)

1. caracter abstract.

2. stil de artă picturală sau sculpturală în care obiectele naturale nu sunt reprezentate realist.


Acantocitoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthocytose)

1. prezenţa acantocitelor în sânge.


Accelerinemie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accélérinémie)

1. prezenţa accelerinei în sânge.


Acetonemie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétonémie)

1. prezenţa acetonei sau a altor corpi cetonici în sânge.