Dictionar

Acomodație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. accommodation)

1. acțiunea sau rezultatul acțiunii de a (se) acomoda; acomodare.

2. schimbarea prezentată de o ființă vie pentru a se adapta în afara mediului său natural.

3. (biologie) adaptarea unui organism la schimbările din mediul său de viață.

4. (psihologie) modelarea psihică inconștientă care permite unui individ adaptarea la mediul său.

5. (oftalmologie) modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului vadă clar obiectele aflate la diferite distanțe de el; modificări oculare adaptative care asigură claritatea imaginilor pentru diferite distanțe de vizualizare.

6. (învechit) acțiunea de instalare convenabilă a unei persoane.

7. (var.) acomodațiune.

8. (antonime) inadaptare, neadaptare.


Analogic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. analogique, lat. analogicus)

1. care se bazează pe analogie, care provine din analogie.

2. (despre semnale electronice) a cărui valoare poate fi reprezentată printr-o funcţie continuă de timp.

3. (despre dispozitive electronice etc.) care generează, măsoară, prelucrează și stochează curenți și tensiuni electrice care variază în limite fixate.


Antozoare

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthozoaires)

1. pl. clasă de celenterate marine, sedentare, cu aspect de floare, reprezentată prin: polipi; coralieri.


Antropolatru, -ă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropolâtre)

1. cel care divinizează omul.

2. cel care adoră o divinitate reprezentată în forme umane.


Capricorn

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capricorne, lat. capricornus)

1. constelaţie din emisfera australă.

2. zodia C~ului = a unsprezecea dintre cele 12 zodii (22 decembrie - 22 ianuarie), reprezentată printr-un ţap.


Câmp

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. champ, lat. campus)

1. întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune.

2. munca ~ului = lucrarea pământului.

3. artilerie de ~ = artilerie dotată cu tunuri și obuziere care pot fi deplasate numai pe teren puțin accidentat.

4. loc. adv. în plin ~ sau în ~ deschis = sub cerul liber; fără adăpost.

5. expr. a o lua peste ~ = a merge de-a dreptul, părăsind drumul.

6. a-și lua (sau a apuca) ~ii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mânie); a ajunge la desperare.

7. întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case).

8. ~ de gheață = masă întinsă și neîntreruptă de gheață care acoperă o suprafață (în regiunile polare).

9. loc, spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate.

10. spaţiu delimitat în care este cuprinsă imaginea de pe o peliculă cinematografică.

11. ~ vizual = porţiune din spaţiu care poate fi cuprinsă cu privirea.

12. ~ operator = porţiune de piele special pregătită pentru o intervenţie chirurgicală.

13. fâşie de pânză care delimitează plaga operatorie.

14. porţiune din spaţiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică bine determinată.

15. (inform.) subîmpărţire din punct de vedere logic a unei cartele conţinând, fiecare, o informaţie reprezentată codificat.

16. mulţime de valori ale uneia sau mai multor mărimi variabile.

17. ~ lexical = ansamblu de cuvinte din aceeaşi sferă semantică, care exprimă noţiuni asemănătoare sau asociabile.

18. (arte) fond în limitele căruia poate fi reprezentată o imagine, un motiv ornamental etc.