Dictionar

Rezultate secundare (Prezentului):

Conjunct, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. coniuctus, fr. conjoint)

1. intim legat, strâns unit.

2. (gram.) forme ~e = formele scurte ale prezentului indicativ persoana 1 sg. şi 3 sg. şi pl. ale verbului „a fi” şi formele neaccentuate de dativ şi acuzativ sg. şi pl. ale pronumelui personal; (muz) treaptă = treaptă care urmează alteia sau o precede imediat la interval de secundă.


Infectum

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. infectum)

1. (lingv.) sistem de forme verbale derivate ale prezentului care, în opoziţie cu perfectum, redau acţiunea ca nerealizată.


Prezentism

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. presentism)

1. tendinţă, orientare în filozofia istoriei care neagă posibilitatea unei cunoaşteri istorice obiective şi autentice, reducând ştiinţa istoriei la o proiectare în trecut a mentalităţilor şi năzuinţelor prezentului.


Semideponent

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sémidéponent)

1. verb. ~ = (în limba latină) verb activ ca sens, care se conjugă la timpurile şi la modurile derivate din tema prezentului după diateza activă, la celelalte după diateza pasivă.


Viziune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vision, lat. visio)

1. percepţie vizuală; imagine, reprezentare; (p. ext.) previziune; perspectivă.

2. mod specific de a înţelege şi interpreta lucrurile sau fenomenele; opinie.

3. vedenie, halucinaţie.

4. (ret.) folosirea prezentului în locul unui timp trecut.


Actualizat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (actualiza)

1. care a fost adus la zi; (re)adus în prezent.

2. corespunzător cu gusturile și cerințele prezentului.

3. (prin ext.) reînviat.