Rezultate principale (Prezumţie.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. présomption, lat. praesumptio)
1. părere întemeiată pe fapte aparente; presupunere; supoziţie.
2. (jur.) recunoaştere a unui fapt ca autentic până la proba contrară.
3. părere prea bună despre sine; înfumurare, aroganţă, infatuare.
Rezultate secundare (Prezumţie.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. presumntuosità)
1. înfumurare, aroganţă; prezumţie.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (după it. sospicciare, lat. suspicere)
1. a avea, cu privire la cineva sau ceva, o opinie, o prezumție nefavorabilă, dar nesigură și amestecată cu îndoială; a suspecta.
2. (var.) (înv.) a suspiționa.