Dictionar

Rezultate secundare (Priceput.):

Abil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. habile, lat. habilis)

1. îndemânatic, dibaci, priceput.

2. (fig.) care este descurcăreț, șmecher.

3. (jur.) apt a îndeplini condiţiile cerute de lege.


Agil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agile, lat. agilis)

1. sprinten, vioi; mobil, activ.

2. îndemânatic, dibaci, priceput.


Capacitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capacité, lat. capacitas)

1. calitatea de a fi încăpător.

2. întindere, mărime a unui lucru în raport cu ceea ce conţine; volum al unui recipient.

3. pricepere, abilitate, aptitudine de a face ceva.

4. calitate a celui care este capabil înţeleagă sau facă ceva.

5. om destoinic, priceput; învăţat, savant.

6. (în trecut) examen pentru obţinerea titlului de profesor secundar.

7. proprietate a unui sistem tehnic de a executa o operaţie, de a produce un efect, de a suferi o transformare.

8. cantitatea de energie pe care o poate acumula un sistem fizic.

9. (jur.) drept, putere legală de a face un act.

10. obiectiv industrial sau economic cu un anumit profil; 9. examen la sfârşitul a opt clase elementare.


Competent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compétent, lat. competens)

1. care este bine informat într-un domeniu; capabil, priceput.

2. care are căderea, autoritatea legală de a efectua ceva.


Doctor

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Doktor, lat. doctor, fr. docteur)

1. titlu ştiinţific conferit doctoranzilor în urma susţinerii examenelor şi a unei teze originale; posesor al unui asemenea titlu.

2. ~ docent = titlu ştiinţific care se acordă doctorilor (1) care fac dovada unei activităţi ştiinţifice îndelungate şi valoroase; ~ honoris causa = titlu onorific acordat de instituţiile de învăţământ superior unei personalităţi de mare prestigiu, din ţară sau din străinătate, pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii, pentru servicii de mare însemnătate aduse patriei şi umanităţii.

3. medic.

4. (fam.) persoană foarte pricepută într-un anumit domeniu; maestru.


Experient, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. experiens)

1. activ, întreprinzător.

2. cu experienţă, priceput.