Rezultate secundare (Prilej):
Parte de vorbire: locuțiune substantivală
Origine: (engl. after hours)
1. reuniune amicală după orele de activitate cotidiană, ca prilej de a cânta muzică în ansamblu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dityrambos)
1. (ant.) cântec în onoarea zeului Dionysos, executat cu prilejul sacrificării unei victime, menit să producă extazul colectiv cu ajutorul unor mişcări ritmice şi prin aclamaţii rituale.
2. poem liric pe un ton entuziast.
3. (fig.) elogiu exagerat adus cuiva.
Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (germ. gratulieren, it. gratulare, lat. gratulari)
1. a exprima cuiva urări de fericire cu prilejul unui eveniment important, al unei aniversări et cetera; a (se) felicita.
Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. instruktaj)
1. instruire a unei persoane, a unui colectiv în vederea împlinirii unei munci; totalitatea îndrumărilor date cu acest prilej.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lémuries)
1. sărbători religioase private, care aveau loc la romani în luna mai, cu care prilej se alungau spiritele morţilor prin zgomote nocturne.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. occaison, germ. Okasion, lat. occasio)
1. situaţie, moment favorabil sau oportun pentru ceva; prilej, împrejurare.
2. de ~ = a) de circumstanţă, (ivit) întâmplător; b) uzat, vândut cu preţ redus. a da ~a = a ocaziona.
3. mijloc de locomoţie, vehicul ivit din întâmplare.