Rezultate principale (Primitiv;):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT primitivus
5. RU примитивный
6. HU ősi, eredeti, fejletlen, közönséges
Rezultate secundare (Primitiv;):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. primitif, lat. primitivus)
1. adj. de la începutul omenirii, străvechi.
2. aflat pe cea dintâi treaptă a dezvoltării societăţii umane.
3. necultivat, necivilizat, sălbatic.
4. nume dat pictorilor şi sculptorilor care precedă epoca Renaşterii.
Parte de vorbire: adv. (învechit)
Origine: (primitiv + -amente; cf. it. primitivamente, fr. primitivement)
1. într-o manieră primitivă; la origine; la început; inițial.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. primitivisme)
1. caracter primitiv; primitivitate.
2. denumire dată oricărei tendințe de a căuta căi sau modele într-o cultură mai puțin evoluată din trecut.
3. școală de pictură care, din atenție pentru fond, înlătură tot ce e adăugat de civilizație; imitarea cu bună știință a „primitivilor”.
4. falsă naivitate sau simularea naivității în creația literar-artistică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. primitivité)
1. stare de înapoiere, lipsă de civilizație; sălbăticie, primitivism.
2. stare a ceea ce este primitiv.
Parte de vorbire: tr., intr.
Origine: (primitiv + -iza, cf. fr. primitiviser)
1. a da un caracter primitiv la.
3. a ajunge în stare de primitivism.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (primitiviza)
1. acțiunea de a primitiviza și rezultatul ei.
2. aducere în starea de om primitiv; sălbăticire.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. acraniens)
1. pl. subîncrengătură de animale cordate primitive, lipsite de craniu.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adamisme)
1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creştinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.
2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferinţa pentru elementul biologic primitiv.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agamie, lat. agamia)
1. (biol.) înmulţire asexuată care nu implică fecundaţie.
2. lipsă a unui regim juridic privind căsătoria în societatea primitivă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agnathes)
1. subîncrengătură de cordate primitive, acvatice, fără fălci şi dinţi osoşi; agnatostomi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (agrio- + -logie)
1. disciplină care studiază obiceiurile omului primitiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. angioblaste)
1. celulă primitivă mezenchimală din care se formează vasele şi celulele sangvine ale embrionului.